Laptele matern, special adaptat nevoilor sugarului

22 iunie 2025

nutriciamed
0 Comments

Compoziţia complexă a laptelui matern susţine dezvoltarea unei microbiote echilibrate și a unui sistem imunitar sănătos.

Conţine, pe lângă alţi nutrienţi, celule imunitare, componente bioactive, cum ar fi oligozaharide și bacterii vii (lactobacili și bifidobacterii).

IMUNOGLOBULINA A, PRINCIPALUL TIP DE IG

În laptele matern se găsesc toate tipurile de imunoglobuline (Ig).

Tipul principal de anticorpi din laptele matern este IgA, care are rol antiinflamator și protector la nivelul mucoaselor.

IgA secretorie este considerată cea mai importantă, reprezentând o barieră la nivelul mucoasei intestinale în calea pătrunderii bacteriilor și virusurilor.

Oligozaharidele, al treilea ingredient ca și cantitate

Oligozaharidele sunt al treilea ingredient, ca și cantitate, din materia uscată a laptelui matern.

Există peste 200 de tipuri de oligozaharide în laptele matern, doar 162 fiind identificate structural.

Beneficiile oligozaharidelor sunt dovedite prin studii clinice:

Laptele matern conţine și niveluri scăzute de bacterii vii

Laptele matern conţine între 10³ și 10⁶ celule bacteriene/ml, predominante fiind populaţiile de Bifidobacterium și de Lactobacillus.

Acestea sunt cunoscute ca având rol puternic antiinfecţios și în modularea microbiotei intestinale și a sistemului imunitar.

Compoziţia laptelui matern, în continuă schimbare

Laptele matern nu poate fi reprodus niciodata in totalitate deoarece este variabil. Aceasta se schimbă în funcţie de sexul sugarului și se adapteaza starii de sanatate a acestuia.

În timpul unei sesiuni de alăptare, laptele uman își schimbă în mod continuu culoarea, devine mai gros, iar conţinutul său energetic crește. Acest lucru se datorează eliberării unui număr crescut de particule de grăsimi globulare de către celule producătoare de lapte în matricea de lapte-apă din sân.

Colostru

Primul lapte, secretat în primele zile de la naștere, în cantitate nu foarte mare. Este un lapte mai gros, semitransparent şi cu o culoare gălbuie, care precedă laptele propriu-zis. Colostrul este considerat un aliment-minune pentru sugar, fiind bogat în anticorpi transmiși de mamă, anticorpi care protejează mucoasa intestinală a sugarului, dar și gâtul și plămânii acestuia. Conţine o cantitate mare de proteine (de aproximativ 3 ori mai multe proteine decât în laptele matur), toate vitaminele și mineralele de care are nevoie copilul în primele zile de viaţă, fiind însă mai scăzut în grăsimi.

În primele 3-5 zile de la apariţia lactaţiei, cantitatea de proteine și săruri minerale se diminuează, în timp ce nivelul grăsimilor crește.

Laptele tranziţional

Face trecerea progresivă de la colostru la laptele matur. El are textura și compoziţia diferite de cele ale colostrului și laptelui matur și are un rol esenţial în creșterea și dezvoltarea copilului în primele 2 săptămâni după naștere. Conţine mai puţine proteine, dar este mai bogat în grăsimi. Acum, are loc creșterea concentraţiei de lactoză, fosfor, vitamine din grupul B. Nivelul ridicat de lactozăă din laptele de tranziţie este important pentru consumul ridicat de energie al copilului, având și rol de hidratare.

Laptele matur

Este format din două părţi. Laptele de început, cu rol hidratant, format predominant din apă și lactoză. Partea a doua de la sfârșitul suptului este laptele cel mai bogat în principii nutritive, fiind esenţial în creșterea și dezvoltarea sugarului.

Bibliografie

1. Palmeira P and Carneiro-Sampaio M. Rev.Assoc. Med. Bras. Vol.62 no.6;
2. Simon AK e al., Proc Biol Sci 2015;282:20143085;
3. Moro GE, Boehm G. Functional Food Reviews 2012;4:101-3;
4. Heikkilä & Saris 2003, Alba Boix-Amorós et al., 2016;
5. Alba Boix-Amorós et al., 2016;
6. Hunt et al, 2011;
7. Coppa et al. Changes in carbohydrates composition in human milk over 4 months of breastfeeding. Pediatrica 1993;91:637−41;
8. Hanson et al. Ann N Y Acad Sci 2003; 987: 199-206;
9. Mizuno et al. International Breastfeeding Journal 2009; 4(1);
10. Hartmann In: Hale & Hartmann’s Textbook of Human breastfeeding. 2007: 3-16;
11. Coppa et al. (2006) Digestive and Liver Disease, 38, S291-S294;
12. Newburg et al. (2000) Journal of pediatric gastroenterology and nutrition, 30(2), 131-133;
13. German et al. (2008) German (2008) Nestlé Nutr Workshop Ser Pediatr Program, vol 62, pp 205-222 Gluckman PD, H. M. (2008) N Engl J Med, 359, 61–73.;
14. Field et al. (2005) The Journal of nutrition, 135(1), 1-4;
15. Blewett et al. (2008) Advances in food and nutrition research, 54, 45-80. Hunt et al. 2011. Plos ONE: 21313; 16. Martin et al. 2003. The Journal of pediatrics, 143(6), 754-758; 17. Martin et al. 2009. Applied and environmental microbiology, 75(4), 965-969