Cum sunt corelate accidentul vascular cerebral și disfagia?
Un accident vascular cerebral este un eveniment traumatizant atât pentru pacient cât și pentru familia sa. Cauzate de întreruperea irigării cu sânge a unei părți a creierului, de către un cheag de sânge (cel mai frecvent) sau de ruperea unui vas de sânge, accidentele vasculare cerebrale pot duce la probleme de mobilitate și echilibru, precum și o dificultate de înghițire cunoscută sub numele de “disfagie”2,3.
Conform OMS, 15 milioane de oameni suferă, la nivel global, de un accident vascular cerebral în fiecare an. Până la 78% dintre acești pacienți au disfagie1. Disfagia, care apare la aproximativ jumătate din pacienții cu accident vascular cerebral, poate fi, de asemenea, un efect secundar al tratamentului unor forme de cancer, precum și a unor tulburări neurologice, precum demența, boala Parkinson sau scleroza multiplă.
Disfagia poate fi nu doar o condiție inconfortabilă și, uneori, dureroasă, dar, de asemenea, una potențial periculoasă, pacienții fiind expuși riscului de sufocare și de a dezvolta probleme pulmonare cum ar fi pneumonia de aspirație5.
Rolul nutriției în disfagie
Dificultățile de înghițire pot duce la creșterea anxietății la masă. Riscul ca băuturile sau alimentele să “alunece pe calea greșită” îi face pe pacienți să nu se mai poată bucura de mâncare sau băutură și să reducă aportul de lichide și mâncare, din cauza îngrijorării. Nivelurile de malnutriție și de deshidratare la pacienții cu accident vascular cerebral sunt ridicate și pot afecta procesul de recuperare6-11.
Acesta ajută persoanele cu dificultăți de înghițire să-și controleze mai ușor și mai sigur înghițirea, reducând în mod semnificativ șansa ca alimentele sau fluidele să ajungă în plămâni. Ca urmare, pacienții vor putea primi hrana de care au nevoie.
De aceea, Nutricia colaborează cu profesioniști în arta culinară pentru a îmbunătăți calitatea vieții persoanelor cu disfagie, prin crearea de rețete care nu sunt doar mai sigure și mai hrănitoare, dar și apetisante.
Referințe
1. Clavé P, Shaker R. Dysphagia: current reality and scope of the problem. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2015;12(5):259-70.
2. González-Fernández M, et al. Curr Phys Med Rehabil Rep, 2013;1(3):187-96.
3. Martino R, et al. Dysphagia, 2000;15:19–30.
4. Martino R, et al. Stroke, 2005;36:2756–63.
5. Marik PE, et al. Chest, 2003; 124: 328–36.
6. Finestone HM, et al. Arch Phys Med Rehabil, 1995;76: 310–6.
7. Hama S, et al. Metabolism, 2005; 54:699–704.
8. Yoo SH, et al. Arch Neurol, 2008; 65:39–43.
9. Mann G, et al. Stroke, 1999;30:744–8.
10. Daniels SK, et al. Arch Phys Med Rehabil, 1998;79:14–9.
11. Kidd D, et al. QJM, 1995; 88:409–13.
Soluții nutriționale
