Sistemul imunitar începe la nivel intestinal

22 iunie 2025

nutriciamed
0 Comments

Primele 1000 de zile au un rol major în susținerea dezvoltării sistemului imunitar la nivel digestiv

Dezvoltarea microbiotei intestinale în această perioadă influențează direct maturarea sistemului imunitar

Intestinul este cel mai mare organ imunitar

Intestinul joacă un rol cheie în dezvoltarea și menţinerea echilibrului imun. Există o comunicare bidirecțională între flora intestinală și sistemul imunitar.
Interacțiunile bacteriene sunt unul dintre cei mai importanți factori necesari pentru maturizarea intestinului.

Un sistem imunitar antrenat înseamnă un răspuns imun adecvat

Un răspuns adecvat al sistemului imunitar înseamnă eliminarea unei substanţe considerate patogenă, cum ar fi bacteriile și virusurile, precum și tolerarea celor inofensive, precum alimentele. Acest răspuns imun trebuie să aibă o adaptabilitate optimă: să fie capabil să răspundă agresiunilor din mediul exterior astfel încât să nu apară infecții, dar nici să aibă o reacție exagerată, ceea ce ar avea ca rezultat alergii, inflamaţii cronice sau tulburări autoimune.

Un sistem imunitar antrenat se referă la un sistem imunitar rezistent, cu o capacitate de a se adapta provocărilor prin stabilirea, menţinerea și reglarea unui răspuns imun adecvat.

Sistemul imunitar are influenţă asupra majorităţii funcţiilor noastre fiziologice și, astfel, factorii care influenţează dezvoltarea sistemului imunitar pot avea, de asemenea, un impact asupra sănătăţii noastre, atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.

Beneficiile unui sistem imunitar antrenat

Pe termen scurt: sistemul nostru imunitar este responsabil pentru tolerarea alimentelor și a altor stimuli non-nocivi, cum ar fi polenul și praful. Atunci când corpul nostru reacţionează excesiv la astfel de stimuli, poate fi vorba de un semn timpuriu al inflamaţiei sau de un sistem imunitar insuficient antrenat. Alergiile, rezultatul unui răspuns exagerat la stimuli non-nocivi, afectează între 30-40% din populația lumii, vorbindu-se astăzi de o „epidemie” chiar dacă este vorba de o boală cronică. Alergia la proteinele din laptele de vacă este principala cauză a alergiilor alimentare la sugari și copii mici, cu o incidenţă de aproximativ 5%.

Pe termen lung: o alergie dezvoltată în primii ani de viaţă predispune o persoană la alte alergii secundare mai târziu („marș alergic”). Alergiile și alte boli cronice netransmisibile (BCN) (de exemplu, obezitatea, diabetul și cancerul) au în comun o inflamaţie de grad scăzut, iar sistemul nostru imunitar va influenţa dezvoltarea acestora. Un sistem imunitar antrenat este mai capabil să facă faţă unor factori externi și astfel poate proteja organismul împotriva dezvoltării BCN.

Nutriția contribuie la construirea unui sistem imunitar antrenat

În apariția alergiilor, sunt incriminați și alți factori de risc legați de viața modernă, care afectează echilibrul microbiotei (flora intestinală), așa numita disbioză. Aceștia sunt: nașterea prin cezariană, utilizarea excesivă de antibiotice, poluarea etc.

Nutriţia este unul dintre cei mai importanţi factori externi care pot influenţa pozitiv compoziţia microbiotei intestinale și, prin urmare, dezvoltarea unui sistem imunitar sănătos, care la rândul său antrenează sistemul imunitar și optimizează starea de sănătate pe termen lung.

Dezechilibrul microbiotei intestinale este asociat cu răspunsuri imunitare inadecvate, cum ar fi bolile alergice, inflamaţia (cronică) și dezvoltarea BCN (boli cronice netransmisibile). Pe de altă parte, microbiota intestinală sănătoasă este asociată cu o stare de sănătate mai bună mai târziu în viaţă, o incidenţă mai mică a BCN, precum și un risc mai scăzut de alergii.

Nutriţia susţine funcţionarea normală a sistemului digestiv și asigură dezvoltarea unei microbiote echilibrate. Ea influenţează pozitiv și antrenează sistemul imunitar.

Pre-, pro-, simbioticele contribuie la antrenarea sistemului imunitar

Componentele nutritive precum pre- și probioticele pot influenţa pozitiv sistemul imunitar în mod direct și indirect, prin modularea microbiotei intestinale, creând condiţiile optime pentru un sistem imunitar antrenat.

Mai multe studii clinice au demonstrat impactul pozitiv al simbioticelor asupra compoziţiei microbiotei intestinale și asupra sistemului imunitar. S-a demonstrat că, după administrarea de simbiotice specifice (prebiotice + Bifidobacterium breve M-16V) timp de 12 săptămâni, s-a reușit restabilirea colonizării similară cu a sugarilor alăptați chiar la nou-născuții prin cezariană, la care apare risc de dismicrobism intestinal.

Efectele prebioticelor asupra compoziţiei microbiotei intestinale și a sistemului imunitar au fost demonstrate deja prin multe studii clinice. De exemplu, la sugarii cu risc crescut de alergii, administrarea, timp de 6 luni, de prebiotice și proteine parţial hidrolizate (pHP) a avut ca rezultat o alergenicitate scăzută, prin reducerea markerului de senzitizare CM-IgG1. Efectul a persistat până la trei ani, indicând antrenarea sistemului imunitar și beneficiile pe termen lung ale intervenţiilor nutriţionale în primii ani de viaţă.

Bibliografie

1. Furness et al. Am J Physiol, 1999. 277(5 Pt 1): p. G922-8, Oozeer et al. Br J Nutr. 2010;103:1539–1544;
2. Wopereis et al. Pediatr Allergy Immunol. 2014;25:428–438;
3. McDermott and Huffnagle Immunology. 2013;142:24–31;
4. Martin et al. Benef Microbes. 2010;1:367–382;
5. Tremaroli and Backhed Nature. 2012;489:242–9;
6. Sackesen C, et al. Curr Opin Allergy Clin Immunol, 2011;11(3): 243-48;
7. Prescott, SL. J Allergy Clin Immunol, 2013;131(1): 23-30;
8. Calder PC and S Kew. Br J Nutr, 2002;88(S2):S165-S176;
9. Dietert, RR. Dev Reprod Toxicol, 2014;101(4): 333-40;
10. Abrahamsson TR, et al. J Allergy Clin Immunol, 2012;129(2):434-40. e2;
11. West CE, et al. J Allergy Clin Immunol. 2015;135:3-13;
12. Lozupone CA, et al. Nature, 2012; 489(7415): 220-30;
13. Lehmann S, et al. PloS one, 2015;10(7);pe0132304;
14. Druart, C, et al. Adv Nutr, 2014;5(5):624S-33S;
15. Wopereis H, et al. Pediatr Allergy Immunol, 2014;25(5): 428-38;
16. Rachid R and Chatila TA. Curr Opin Pediatr, 2016;28(6):748-53;
17. Muir AB, et al. Allergy, 2016;71(9):1256-63;
18. Rigo J, et al. Ciencia pediátrika, 2001;21(10):390-96;
19. Moro G, et al. J Pediatr Gastro Nutr, 2002;34(3):291-95;
20. Schmelzle, H, et al. 2003;36(3): 343-51;
21. Rinne MM, et al. FEMS Immunol Med Microbiol, 2005;43(1): 59-65;
22. Haarman M and Knol J. Appl Environ Microbiol, 2005;71(5):2318-24;
23. Wopereis H SK, et al. J Allergy Clin Immunol, 2017. Accepted for publication;
24. Moro G, et al. Arch Dis Child, 2006;91: 814-19;
25. Arslanoglu S, et al. J Nutr, 2008;138(6):1091-95;
26. Scholtens PA, et al. J Nutr, 2008;138(6): 1141-47;
27. Bruzzese E, et al. Dig Liv Dis, 2006;38:S283-87;
28. Boyle R, et al. Allergy, 2016;71: 701-10;
29. Boyle R, et al. Clin Transl Allergy, 2015;5(S3): 30;
30. Abrahamse-Berkeveld, M, et al. J Nutr Sci, 2016;5(e42): 1-13;
31. Chatchatee P, et al. J Pediatr Gastroenterol Nutr, 2014;58(4):428-37;
32. Chien CM, et al. Julius Study, jENS. 2015. Budapest.