Colici
Colicile la sugari pot fi printre cele mai dificile și mai dureroase afecțiuni de gestionat – provocatoare pentru profesionistul din domeniul sănătății, supărătoare pentru îngrijitorul (îngrijitorii) și sugar.
Acest articol trece în revistă cele mai recente informații și cercetări privind această situație pentru a vă ajuta să faceți recomandări eficiente și în cunoștință de cauză.
Introducere
Colicile sunt una dintre cele mai frecvente probleme întâlnite la sugar în copilărie, estimările sugerând că 5-20% dintre sugari suferă de colici infantile. Există puține lucruri care să sugereze care bebeluși vor suferi de colici, deoarece se pare că afectează ambele sexe, toate grupurile socio-economice și sugarii hrăniți la sân sau cu biberon2. Cei care îngrijesc un bebeluș cu colici, împărtășesc de obicei un punct comun - o nevoie disperată de a ameliora simptomele cât mai repede posibil.
Semne, simptome și diagnostic diferențial
În scopuri clinice, colicile sunt definite ca „episoade repetate de plâns excesiv și inconsolabil la un sugar care altfel pare a fi sănătos3. Cu toate acestea, cercetătorii tind să utilizeze criteriile Wessel4 mai specifice, prin care „copilul plânge, fără un motiv evident, dar cu forță maximă mai mult de 3 ore pe zi în 3 sau mai multe zile pe săptămână, timp de minimum 3 săptămâni”.
Semnele cheie care trebuie luate în considerare sunt5-6:
• plânsul puternic care începe spontan și nimic din ceea ce face părintele nu pare să ajute
• plânsul care începe la aproximativ aceeași oră în fiecare zi, adesea după-amiaza sau seara
• debut în câteva săptămâni de la naștere, continuând adesea până în jurul vârstei de 3 până la 5 luni
• bebelușul își poate trage picioarele în sus când plânge
• bebelușul poate strânge mâinile
• fața lor poate părea roșie
Ar trebui excluse alte diagnostice, cum ar fi7:
• infecție urinară
• diaree sau sânge în scaune
• febră
• otită
• semne de traumă fizică
În ciuda cercetărilor ample, cauza colicilor este nedefinită și este probabil să fie multifactorială. Următorii factori pot contribui la apariția acestora:
Intestinul imatur:
Intestinul imatur s-au dovedit a fi mai permeabil8 și poate permite moleculelor mari, cum ar fi proteinele din lapte de vacă și / sau lactoza, să treacă și să fie absorbite, mai degrabă decât descompuse9. Dacă lactoza prezentă în lapte (laptele matern sau formula) nu poate fi digerată din cauza lipsei enzimei lactază, aceasta poate fermenta provocând balonarea și flatulență care caracterizează colicile.
De asemenea, este posibil să existe o legătură între hormonii intestinali implicați în reglarea motilității intestinale și colicile infantile, deoarece nivelurile ridicate de motilină și grelină, hormoni secretați de celulele din intestinul subțire, pot contribui la hiperperistaltismul intestinal și la crampele abdominale frecvent asociate colicilor10.
Un intestin imatur poate fi, de asemenea, asociat cu boala de reflux gastro-esofagian. Deși simptomele pot părea similare, cele două nu trebuie confundate.
Gazele intestinale:
Pe lângă fermentarea lactozei nedigerate, există și alte motive pentru care gazul intestinal se poate acumula, provocând distensie abdominală și spasm intestinal11-12.
Poate că cea mai evidentă dintre acestea este ingestia de aer în exces în timpul hrănirii sau eructația inadecvată, inhibând apoi eliberarea aerului înghițit. Cu toate acestea, noi cercetări sugerează, de asemenea, că ar putea exista alte motive fiziopatologice in producerea gazelor, cum ar fi diferențele în microbiota intestinală a bebelușilor cu colici.
Microbiota intestinală:
Cercetările indică din ce în ce mai multe diferențe cheie în microbiota intestinală a bebelușilor cu colici. De exemplu, ele par să aibă niveluri mai ridicate de bacterii coliforme care formează gaze, (de exemplu, Escherichia colli13) și un număr mai mic de lactobacili intestinali14-15. Mai recent, s-a constatat că Klebsiella este prezentă în mod disproporționat în intestinele copiilor cu colici (hrăniți la sân sau cu formulă) și aceste microorganisme pot fi responsabile pentru o reacție inflamatorie comparabilă cu cea a bolii inflamatorii intestinale16. Prin urmare, colicile pot fi un precursor al altor afecțiuni gastro-intestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil, boala celiacă și gastroenteropatiile alergice, deși sunt necesare mai multe cercetări în acest sens.
Alergie alimentară:
Există dovezi din ce în ce mai mari că proteinele din laptele de vacă joacă un rol important în patogeneza colicilor infantile17-18. Dacă se suspectează alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV), diagnosticul trebuie confirmat cu promptitudine, deoarece, în cazuri foarte severe, poate duce la șoc anafilactic dacă nu este tratat.
Scăderea contractilității vezicii biliare:
Există dovezi care sugerează că hipocontractibilitatea vezicii biliare a sugarilor cu colici poate fi cauzată de o perturbare a secreției de colecistochinină19.
Expunerea la fum de țigară:
Prevalența colicilor este aproximativ de două ori mai mare la sugarii ale caror mame fumează18 și poate fi atribuită nivelurilor ridicate de motilină care duc la spasm intestinal20-21.
Comportamentul părinților:
Factorii psihologici negativi prezenți la părinți, cum ar fi anxietatea și stresul, au fost asociați cu o incidență crescută a colicilor, iar suprastimularea copilului și agitația par să înrăutățească problema23-25.
Intestinul imatur:
Intestinul imatur s-au dovedit a fi mai permeabil8 și poate permite moleculelor mari, cum ar fi proteinele din lapte de vacă și / sau lactoza, să treacă și să fie absorbite, mai degrabă decât descompuse9. Dacă lactoza prezentă în lapte (laptele matern sau formula) nu poate fi digerată din cauza lipsei enzimei lactază, aceasta poate fermenta provocând balonarea și flatulență care caracterizează colicile.
De asemenea, este posibil să existe o legătură între hormonii intestinali implicați în reglarea motilității intestinale și colicile infantile, deoarece nivelurile ridicate de motilină și grelină, hormoni secretați de celulele din intestinul subțire, pot contribui la hiperperistaltismul intestinal și la crampele abdominale frecvent asociate colicilor10.
Un intestin imatur poate fi, de asemenea, asociat cu boala de reflux gastro-esofagian. Deși simptomele pot părea similare, cele două nu trebuie confundate.
Gazele intestinale:
Pe lângă fermentarea lactozei nedigerate, există și alte motive pentru care gazul intestinal se poate acumula, provocând distensie abdominală și spasm intestinal11-12.
Poate că cea mai evidentă dintre acestea este ingestia de aer în exces în timpul hrănirii sau eructația inadecvată, inhibând apoi eliberarea aerului înghițit. Cu toate acestea, noi cercetări sugerează, de asemenea, că ar putea exista alte motive fiziopatologice in producerea gazelor, cum ar fi diferențele în microbiota intestinală a bebelușilor cu colici.
Microbiota intestinală:
Cercetările indică din ce în ce mai multe diferențe cheie în microbiota intestinală a bebelușilor cu colici. De exemplu, ele par să aibă niveluri mai ridicate de bacterii coliforme care formează gaze, (de exemplu, Escherichia colli13) și un număr mai mic de lactobacili intestinali14-15. Mai recent, s-a constatat că Klebsiella este prezentă în mod disproporționat în intestinele copiilor cu colici (hrăniți la sân sau cu formulă) și aceste microorganisme pot fi responsabile pentru o reacție inflamatorie comparabilă cu cea a bolii inflamatorii intestinale16. Prin urmare, colicile pot fi un precursor al altor afecțiuni gastro-intestinale, cum ar fi sindromul intestinului iritabil, boala celiacă și gastroenteropatiile alergice, deși sunt necesare mai multe cercetări în acest sens.
Alergie alimentară:
Există dovezi din ce în ce mai mari că proteinele din laptele de vacă joacă un rol important în patogeneza colicilor infantile17-18. Dacă se suspectează alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV), diagnosticul trebuie confirmat cu promptitudine, deoarece, în cazuri foarte severe, poate duce la șoc anafilactic dacă nu este tratat.
Scăderea contractilității vezicii biliare:
Există dovezi care sugerează că hipocontractibilitatea vezicii biliare a sugarilor cu colici poate fi cauzată de o perturbare a secreției de colecistochinină19.
Expunerea la fum de țigară:
Prevalența colicilor este aproximativ de două ori mai mare la sugarii ale caror mame fumează18 și poate fi atribuită nivelurilor ridicate de motilină care duc la spasm intestinal20-21.
Comportamentul părinților:
Factorii psihologici negativi prezenți la părinți, cum ar fi anxietatea și stresul, au fost asociați cu o incidență crescută a colicilor, iar suprastimularea copilului și agitația par să înrăutățească problema23-25.
Părinții copiilor cu simptome de colici vor căuta o ameliorare imediată a simptomelor, precum și sfaturi cu privire la modul de remediere a problemei.
Conform recomandărilor de tratament din ghidul NICE Clinical Knowledge Summary (actualizat în noiembrie 2014) 26.
Cea mai utilă intervenție este consilierea părinților și asigurarea că aceste colici infantile se vor rezolva.
Luați în considerare un tratament medicamentos numai dacă părinții se simt în imposibilitatea de a face față în ciuda sfaturilor și a asigurării ca aceste colici se vor autolimita.
Opțiunile pentru tratamentele medicale sunt:
Conform recomandărilor de tratament din ghidul NICE Clinical Knowledge Summary (actualizat în noiembrie 2014) 26.
Cea mai utilă intervenție este consilierea părinților și asigurarea că aceste colici infantile se vor rezolva.
Luați în considerare un tratament medicamentos numai dacă părinții se simt în imposibilitatea de a face față în ciuda sfaturilor și a asigurării ca aceste colici se vor autolimita.
Opțiunile pentru tratamentele medicale sunt:
- Administrarea timp de 1 săptămână de picături de simeticonă
- Administrarea timp de 1 săptămână de picături de lactază
- Continuați tratamentul numai dacă există un răspuns (cum ar fi durata plânsului se scurtează). Dacă nu există un răspuns la un tratament medical, vă recomandăm să încercați altul.
Având în vedere numărul tot mai mare de dovezi care sugerează diferențe în fiziopatologia gastrointestinală a bebelușilor cu colici, soluțiile nutriționale pot fi o abordare utilă.
Deși nu este menționat în actuala recomandare de tratament sugerată de NICE CKS, există tot mai multe recomandari pentru includerea pre / probioticelor în dieta unui sugar27-31. Având în vedere că acestea pot ajuta la abordarea anumitor dezechilibre ale microbiotei intestinale asociate adesea cu colicile, este rezonabil să sugerăm că acestea pot fi luate în considerare pentru a fi incluse în recomandările viitoare.
Deși nu este menționat în actuala recomandare de tratament sugerată de NICE CKS, există tot mai multe recomandari pentru includerea pre / probioticelor în dieta unui sugar27-31. Având în vedere că acestea pot ajuta la abordarea anumitor dezechilibre ale microbiotei intestinale asociate adesea cu colicile, este rezonabil să sugerăm că acestea pot fi luate în considerare pentru a fi incluse în recomandările viitoare.
Abordarea tulburărilor gastrointestinale
Pentru a ajuta la combaterea problemelor asociate unui sistem digestiv imatur și diferențelor în microbiota intestinală a bebelușilor, sunt adesea administrate picături de simeticonă și / sau lactază (în ciuda lipsei de dovezi care să susțină aceasta recomandare). Cu toate acestea, anumite probiotice se pot dovedi mai eficiente, deoarece, de exemplu, Lactobacillus reuteri, atunci când este administrat într-o formă suplimentară, s-a dovedit ca ajuta la schimbarea echilibrului ecologic intestinal transformându-l de la potențial dăunător la benefic, ameliorând tulburările gastro-intestinale asociate 27-28. De exemplu, atunci când bebelușilor alăptați li s-au administrat picături fie de probiotic, fie de simeticonă o dată pe zi, 95% dintre bebelușii care au luat probioticul au plâns mai puțin după 28 de zile, comparativ cu doar 7% dintre copiii care au luat simeticonă29.
Abordarea posibilelor reacții alergice
Deoarece colicile nu au cauze alergice, este important să o liniștiți pe mamă că bebelușul va putea tolera lactatele în viitor și că aceasta este doar o fază tranzitorie.
Pentru a ajuta la combaterea problemelor asociate unui sistem digestiv imatur și diferențelor în microbiota intestinală a bebelușilor, sunt adesea administrate picături de simeticonă și / sau lactază (în ciuda lipsei de dovezi care să susțină aceasta recomandare). Cu toate acestea, anumite probiotice se pot dovedi mai eficiente, deoarece, de exemplu, Lactobacillus reuteri, atunci când este administrat într-o formă suplimentară, s-a dovedit ca ajuta la schimbarea echilibrului ecologic intestinal transformându-l de la potențial dăunător la benefic, ameliorând tulburările gastro-intestinale asociate 27-28. De exemplu, atunci când bebelușilor alăptați li s-au administrat picături fie de probiotic, fie de simeticonă o dată pe zi, 95% dintre bebelușii care au luat probioticul au plâns mai puțin după 28 de zile, comparativ cu doar 7% dintre copiii care au luat simeticonă29.
Abordarea posibilelor reacții alergice
Deoarece colicile nu au cauze alergice, este important să o liniștiți pe mamă că bebelușul va putea tolera lactatele în viitor și că aceasta este doar o fază tranzitorie.
Abordarea tulburărilor gastrointestinale
Ca și în cazul bebelușilor alăptați, prima linie de intervenție pentru bebelușii hrăniți cu biberonul a fost în mod tradițional administrarea simeticonei sau adăugarea de picături de lactază în hrană cu o jumătate de oră înainte de administrare.
În plus, cercetările au arătat că adăugarea oligozaharidelor prebiotice (OS prebiotic) la formulele de lapte pentru sugari s-a dovedit a fi deosebit de benefică pentru toți copiii hrăniți cu formule oligozaharide32,33. Bebelușii hrăniți cu o formulă care conțin un amestec de SO prebiotic în primele 6 luni de viață au prezentat o incidență semnificativ redusă de simptome alergice, infecții și necesitatea de antibiotice în următorii 2 ani34. Acest lucru se poate datora faptului că administrarea de prebiotic contribuie prin scăderea prezenței agenților patogeni în flora intestinală și creșterea bacteriilor prietenoase, cum ar fi Bifidobacterii și Lactobacilli35-37 și, prin urmare, poate fi benefic pentru bebelușii cu colici la care flora intestinală a fost unul din factori contributivi. Acumularea de gaze intestinale poate fi, de asemenea, o cauză a durerilor abdominale. Într-un studiu, o formulă cu mai puțină lactoză a redus gazele eliberate prin fermentația colonică, contribuind teoretic la reducerea excesului de gaze din colon38.
Abordarea posibilelor sensibilități dietetice
Cu excepția cazului în care există dovezi de APLV severă, a intoleranței multiple la proteinele alimentare sau a altor afecțiuni în care se recomandă o dietă elementară, formula cu alergenicitate redusă poate fi luată în considerare pentru a ajuta la abordarea simptomelor colicilor.
Aceste formule sunt derivate din zer sau cazeină și sunt parțial sau extensiv hidrolizate, adică proteinele au fost parțial sau extensiv descompuse în peptide mai mici pentru a îmbunătăți digestia și a reduce alergenicitatea.
Dovezile clinice care susțin utilizarea formulei parțial hidrolizate în tratamentul colicilor sunt in creștere5,39. Într-un studiu cu 175 de sugari repartizați aleatoriu în 4 grupuri diferite de intervenție (masaj, soluție de zaharoză, ceai de plante și formulă hidrolizată) cea mai mare reducere a plânsului semnificativă statistic a fost raportată în grupul cu formulă hidrolizată40.
Formulele extensiv hidrolizate sunt uneori denumite formule hipoalergenice deoarece există tendința să fie prescrise pentru APLV, intoleranțe alimentare multiple și malabsorbție. De asemenea, există dovezi (prezentate mai jos) care sugerează că bebelușii care nu au fost diagnosticați cu o alergie, dar care oricum suferă de disconfort digestiv și au ca si simptome colicile ,ar putea beneficia de formula parțial hidrolizată40-42 pe bază de hidrolizare parțială, deoarece este, în general, mai ușor de digerat decât formulă obisnuită pentru sugari datorită proteinei descompuse (parțial hidrolizate).
Ca și în cazul bebelușilor alăptați, prima linie de intervenție pentru bebelușii hrăniți cu biberonul a fost în mod tradițional administrarea simeticonei sau adăugarea de picături de lactază în hrană cu o jumătate de oră înainte de administrare.
În plus, cercetările au arătat că adăugarea oligozaharidelor prebiotice (OS prebiotic) la formulele de lapte pentru sugari s-a dovedit a fi deosebit de benefică pentru toți copiii hrăniți cu formule oligozaharide32,33. Bebelușii hrăniți cu o formulă care conțin un amestec de SO prebiotic în primele 6 luni de viață au prezentat o incidență semnificativ redusă de simptome alergice, infecții și necesitatea de antibiotice în următorii 2 ani34. Acest lucru se poate datora faptului că administrarea de prebiotic contribuie prin scăderea prezenței agenților patogeni în flora intestinală și creșterea bacteriilor prietenoase, cum ar fi Bifidobacterii și Lactobacilli35-37 și, prin urmare, poate fi benefic pentru bebelușii cu colici la care flora intestinală a fost unul din factori contributivi. Acumularea de gaze intestinale poate fi, de asemenea, o cauză a durerilor abdominale. Într-un studiu, o formulă cu mai puțină lactoză a redus gazele eliberate prin fermentația colonică, contribuind teoretic la reducerea excesului de gaze din colon38.
Abordarea posibilelor sensibilități dietetice
Cu excepția cazului în care există dovezi de APLV severă, a intoleranței multiple la proteinele alimentare sau a altor afecțiuni în care se recomandă o dietă elementară, formula cu alergenicitate redusă poate fi luată în considerare pentru a ajuta la abordarea simptomelor colicilor.
Aceste formule sunt derivate din zer sau cazeină și sunt parțial sau extensiv hidrolizate, adică proteinele au fost parțial sau extensiv descompuse în peptide mai mici pentru a îmbunătăți digestia și a reduce alergenicitatea.
Dovezile clinice care susțin utilizarea formulei parțial hidrolizate în tratamentul colicilor sunt in creștere5,39. Într-un studiu cu 175 de sugari repartizați aleatoriu în 4 grupuri diferite de intervenție (masaj, soluție de zaharoză, ceai de plante și formulă hidrolizată) cea mai mare reducere a plânsului semnificativă statistic a fost raportată în grupul cu formulă hidrolizată40.
Formulele extensiv hidrolizate sunt uneori denumite formule hipoalergenice deoarece există tendința să fie prescrise pentru APLV, intoleranțe alimentare multiple și malabsorbție. De asemenea, există dovezi (prezentate mai jos) care sugerează că bebelușii care nu au fost diagnosticați cu o alergie, dar care oricum suferă de disconfort digestiv și au ca si simptome colicile ,ar putea beneficia de formula parțial hidrolizată40-42 pe bază de hidrolizare parțială, deoarece este, în general, mai ușor de digerat decât formulă obisnuită pentru sugari datorită proteinei descompuse (parțial hidrolizate).
Formula pentru managementul nutrițional al colicilor la sugarii hrăniți cu biberonul
Având în vedere natura stresantă a colicilor și lipsa unor tratamente eficiente, altele decât consilierea părinților, a crescut interesul pentru rolul factorilor nutriționali în gestionarea acestei probleme. Ca rezultat, au fost dezvoltate formule pentru a ajuta la gestionarea colicilor la sugarii hrăniți cu biberonul.
Beneficiile acestor formule au fost demonstrate deja. Într-un studiu inițial care a inclus 604 de sugari, s-a constatat că o formulă de lapte parțial hidrolizată poate reduce frecvența episoadelor de plâns cu 50% pentru 79% dintre subiecți după 14 zile, cea mai mare reducere având loc la 7 zile41.
Această formulă de lapte parțial hidrolizată conține semnificativ mai puțină lactoză decât laptele standard pentru sugari. De asemenea, este conceput pentru a ajuta la absorbția grăsimilor și a calciului și pentru a produce scaune mai moi. Acest lucru se realizează prin includerea unor amestecuri speciale de grăsimi care conțin proporții relativ mari de acid palmitic în poziția beta43. Pentru a ajuta la modularea microflorei intestinale, această formulă conține, de asemenea, un amestec brevetat de galacto- și fructo-oligozaharide prebiotice care s-au dovedit a crește numărul de bacterii intestinale benefice35-38,40.
Referințe:
1. Lucassen PLBJ et al. Systematic review of the occurrence of infantile colic in the community. Arch Dis Child 2001;84:398-403.
2. Savino F. Focus on infantile colic. Acta Paediatr 2007;96:1259-64.
3. National Collaborating Centre for Primary Care. Postnatal care. Routine postnatal care of women and their babies (full NICE guideline). National Institute for Health and Clinical Excellence [Online]. 2006. Available at: www.nice.org.uk [Accessed: July 2012].
4. Wessel MA et al. Paroxysmal fussing in infancy, sometimes called ‘colic’. Pediatrics 1954;14(5):421-35.
5. Lucassen PL et al. Infantile colic: crying time reduction with a whey hydrolysate; a double blind, randomized placebo-controlled trial. Pediatrics 2000;106:1349-54.
6. NHS Choices. Colic symptoms [Online]. 2012. Available at:http://www.nhs.uk/Conditions/Colic/Pages/Symptoms.aspx [Accessed: August 2012].
7. BMJ Best Practice Review. Infantile colic [Online]. 2012. Available at: http://bestpractice.bmj.com/best-practice/monograph/713/diagnosis/history-and-examination.html [Accessed: July 2012].
8. Lothe L et al. Macromolecular absorption in infants with infantile colic. Acta Paediatr Scan 1990;79:417-21.
9. Ewing W.M et al. The diagnosis and management of cow milk protein intolerance in the primary care setting. Pediatric Nursing 2005;31(6):486-93.
10. Savino F et al. Ghrelin and motilin concentration in colicky infants. Acta Paediatr 2006;95(6):738-41.
11. Leung AK et al. Infantile colic: a review. J R Soc Health 2004;124:162-66.
12. Treem WR. Infantile colic: a pediatric gastroenterologist’s perspective. Pediatr Clin North Am 1994;41:1121-38.
13. Savino F et al. Molecular identification of coliform bacteria from colicky breastfed infants. Acta Paediatr 2009;98(10):1582-8.
14. Savino F et al. Intestinal microflora in breastfed colicky and non-colicky infants. Acta Paediatr 2004;93:825-29.
15. Savino F et al. Bacterial counts of intestinal Lactobacillus species in infants with colic. Pediatr Allergy Immunol 2005;16:72-5.
16. Rhoads JM et al. J. Altered fecal microflora and increased fecal calprotectin in infants with colic. J Pediatr 2009;155(6):823-28.
17. Estep DC, Kulczycki A Jr. Treatment of infant colic with amino acid-based infant formula: a preliminary study. Acta Paediatr 2000;89:22-7.
18. Hill DJ, Hosking CS. Infantile colic and food hypersensitivity. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2000;30:S67-76.
19. Lehtonen L et al. Gallbladder hypocontractility in infantile colic. Acta Paediatr 1994;83:1174-77.
20. Reijneveld SA et al. Infantile colic: maternal smoking as potential risk factor. Arch Dis Child 2000;83:302-3.
21. Shenassa ED et al. Maternal smoking and infantile gastrointestinal dysregulation: the case of colic. Pediatrics 2004;114:e497-e505.
22. Lothe L et al. Macromolecular absorption infants with infantile colic. Acta Paediatr Scand 1990;79:417-21.
23. Hogdall CK et al. The significance of pregnancy, delivery and postpartum factors for the development of infantile colic. J Perinat Med 1991;19:251-7.
24. Akman I et al. Mothers’ postpartum psychological adjustment and infantile colic. Arch Dis Child 2006;91:417-9.
25. Rautava P et al. Psychosocial predisposing factors for infantile colic. BMJ 1993;307:600-4.
26. NHS Clinical Knowledge Summary. Colic – Infantile – Management [Online]. 2014. Available at: https://cks.nice.org.uk/colic-infantile#!scenario [accessed November 2016].
27. Neu J et al. Prebiotics: protecting the intestinal ecosystem? J Pediatr 2005;147:143-6.
28. Weizman Z et al. Effect of probiotic infant formula on infections in child care centres: comparison of probiotic agents. Pediatrics 2005;115:5-9.
29. Savino F et al. Lactobacillus reuteri (American Type Culture Collection strain 55730) versus simethicone in the treatment of infantile colic: A prospective randomized study. Pediatrics 2007;119:e124-30.
30. Hill DJ et al. Manifestations of milk allergy in infancy: clinical and immunological findings. J Pediatr 1986;109:270-6.
31. Arslanoglu S et al. Early dietary intervention with a mixture of prebiotic oligosaccharides reduces the incidence of allergic manifestations and infections during the first two years of life. J Nutr 2008;138:1091-5.
32. Høst A. Frequency of cows’ milk allergy in childhood. Ann Allergy Asthma Immunol 2002;89(6 Suppl 1):33-7.
33. Savino F et al. Advances in the management of digestive problems during the first months of life. Acta Paediatr 2005;94(Suppl 449):120-4.
34. Lehtonen L et al. Intestinal microflora in colicky and noncolicky infants: Bacterial cultures and gas-liquid chromatography. J Pediatr Gastroenterol Nutr 1994;19:310–4.
35. Knol J et al. Colon microflora in fants fed formula with galacto- and fructo-oligosaccharides: more like breast-fed infants. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2005;40: 36-42.
36. Moro G et al. Dosage-related bifidogenic effects of galact- and fructooligosaccharides in formula-fed term infants. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2002;34(3):291-5.
37. Costalos C et al. The effect of a prebiotic supplemented formula on growth and stool microbiology of term infants. Early Hum Dev 2008;84:45-9.
38. Kanabar D et al. Improvement of symptoms in infant colic following reduction of lactose load with lactase. J Hum Nutr Dietet 2001;14;359-63.
39. Hill DJ et al. A low allergen diet is a significant intervention in infantile colic: results of a community-based study. J Allergy Clin Immunol 1995;96:886-92.
40. Arikan D et al. Effectiveness of massage, sucrose solution, herbal tea or hydrolysed formula in the treatment of infantile colic. J Clin Nurs 2008 Jul;17(13):1754-61.
42. Savino F et al. ‘Minor’ feeding problems during the first months of life: effect of a partially hydrolysed milk formula containing fructo- and galacto-oligosaccharides. Acta Paediatr 2003;91(Suppl 441):86-90.
42. Savino F et al. Reduction of crying episodes owing to infantile colic: A randomized controlled study on the efficacy of a new infant formula. Eur J Clin Nutr 2006 Nov;60(11):1304-10.
43. Campbell JPM. Dietary treatment of infantile colic: a double-blind study. J R Coll Gen Pract 1989;39:11-4.
2. Savino F. Focus on infantile colic. Acta Paediatr 2007;96:1259-64.
3. National Collaborating Centre for Primary Care. Postnatal care. Routine postnatal care of women and their babies (full NICE guideline). National Institute for Health and Clinical Excellence [Online]. 2006. Available at: www.nice.org.uk [Accessed: July 2012].
4. Wessel MA et al. Paroxysmal fussing in infancy, sometimes called ‘colic’. Pediatrics 1954;14(5):421-35.
5. Lucassen PL et al. Infantile colic: crying time reduction with a whey hydrolysate; a double blind, randomized placebo-controlled trial. Pediatrics 2000;106:1349-54.
6. NHS Choices. Colic symptoms [Online]. 2012. Available at:http://www.nhs.uk/Conditions/Colic/Pages/Symptoms.aspx [Accessed: August 2012].
7. BMJ Best Practice Review. Infantile colic [Online]. 2012. Available at: http://bestpractice.bmj.com/best-practice/monograph/713/diagnosis/history-and-examination.html [Accessed: July 2012].
8. Lothe L et al. Macromolecular absorption in infants with infantile colic. Acta Paediatr Scan 1990;79:417-21.
9. Ewing W.M et al. The diagnosis and management of cow milk protein intolerance in the primary care setting. Pediatric Nursing 2005;31(6):486-93.
10. Savino F et al. Ghrelin and motilin concentration in colicky infants. Acta Paediatr 2006;95(6):738-41.
11. Leung AK et al. Infantile colic: a review. J R Soc Health 2004;124:162-66.
12. Treem WR. Infantile colic: a pediatric gastroenterologist’s perspective. Pediatr Clin North Am 1994;41:1121-38.
13. Savino F et al. Molecular identification of coliform bacteria from colicky breastfed infants. Acta Paediatr 2009;98(10):1582-8.
14. Savino F et al. Intestinal microflora in breastfed colicky and non-colicky infants. Acta Paediatr 2004;93:825-29.
15. Savino F et al. Bacterial counts of intestinal Lactobacillus species in infants with colic. Pediatr Allergy Immunol 2005;16:72-5.
16. Rhoads JM et al. J. Altered fecal microflora and increased fecal calprotectin in infants with colic. J Pediatr 2009;155(6):823-28.
17. Estep DC, Kulczycki A Jr. Treatment of infant colic with amino acid-based infant formula: a preliminary study. Acta Paediatr 2000;89:22-7.
18. Hill DJ, Hosking CS. Infantile colic and food hypersensitivity. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2000;30:S67-76.
19. Lehtonen L et al. Gallbladder hypocontractility in infantile colic. Acta Paediatr 1994;83:1174-77.
20. Reijneveld SA et al. Infantile colic: maternal smoking as potential risk factor. Arch Dis Child 2000;83:302-3.
21. Shenassa ED et al. Maternal smoking and infantile gastrointestinal dysregulation: the case of colic. Pediatrics 2004;114:e497-e505.
22. Lothe L et al. Macromolecular absorption infants with infantile colic. Acta Paediatr Scand 1990;79:417-21.
23. Hogdall CK et al. The significance of pregnancy, delivery and postpartum factors for the development of infantile colic. J Perinat Med 1991;19:251-7.
24. Akman I et al. Mothers’ postpartum psychological adjustment and infantile colic. Arch Dis Child 2006;91:417-9.
25. Rautava P et al. Psychosocial predisposing factors for infantile colic. BMJ 1993;307:600-4.
26. NHS Clinical Knowledge Summary. Colic – Infantile – Management [Online]. 2014. Available at: https://cks.nice.org.uk/colic-infantile#!scenario [accessed November 2016].
27. Neu J et al. Prebiotics: protecting the intestinal ecosystem? J Pediatr 2005;147:143-6.
28. Weizman Z et al. Effect of probiotic infant formula on infections in child care centres: comparison of probiotic agents. Pediatrics 2005;115:5-9.
29. Savino F et al. Lactobacillus reuteri (American Type Culture Collection strain 55730) versus simethicone in the treatment of infantile colic: A prospective randomized study. Pediatrics 2007;119:e124-30.
30. Hill DJ et al. Manifestations of milk allergy in infancy: clinical and immunological findings. J Pediatr 1986;109:270-6.
31. Arslanoglu S et al. Early dietary intervention with a mixture of prebiotic oligosaccharides reduces the incidence of allergic manifestations and infections during the first two years of life. J Nutr 2008;138:1091-5.
32. Høst A. Frequency of cows’ milk allergy in childhood. Ann Allergy Asthma Immunol 2002;89(6 Suppl 1):33-7.
33. Savino F et al. Advances in the management of digestive problems during the first months of life. Acta Paediatr 2005;94(Suppl 449):120-4.
34. Lehtonen L et al. Intestinal microflora in colicky and noncolicky infants: Bacterial cultures and gas-liquid chromatography. J Pediatr Gastroenterol Nutr 1994;19:310–4.
35. Knol J et al. Colon microflora in fants fed formula with galacto- and fructo-oligosaccharides: more like breast-fed infants. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2005;40: 36-42.
36. Moro G et al. Dosage-related bifidogenic effects of galact- and fructooligosaccharides in formula-fed term infants. J Pediatr Gastroenterol Nutr 2002;34(3):291-5.
37. Costalos C et al. The effect of a prebiotic supplemented formula on growth and stool microbiology of term infants. Early Hum Dev 2008;84:45-9.
38. Kanabar D et al. Improvement of symptoms in infant colic following reduction of lactose load with lactase. J Hum Nutr Dietet 2001;14;359-63.
39. Hill DJ et al. A low allergen diet is a significant intervention in infantile colic: results of a community-based study. J Allergy Clin Immunol 1995;96:886-92.
40. Arikan D et al. Effectiveness of massage, sucrose solution, herbal tea or hydrolysed formula in the treatment of infantile colic. J Clin Nurs 2008 Jul;17(13):1754-61.
42. Savino F et al. ‘Minor’ feeding problems during the first months of life: effect of a partially hydrolysed milk formula containing fructo- and galacto-oligosaccharides. Acta Paediatr 2003;91(Suppl 441):86-90.
42. Savino F et al. Reduction of crying episodes owing to infantile colic: A randomized controlled study on the efficacy of a new infant formula. Eur J Clin Nutr 2006 Nov;60(11):1304-10.
43. Campbell JPM. Dietary treatment of infantile colic: a double-blind study. J R Coll Gen Pract 1989;39:11-4.
Soluții nutriționale
Aptamil® Confort - eficiență dovedită în colici din primele zile
află mai multe
CONTACT
DANONE PRODUCȚIE ȘI DISTRIBUȚIE DE PRODUSE ALIMENTARE SRL Str. Soldat Nicolae Cânea nr. 140-160,
sector 2, Bucureşti, România
Telefon: 021 242 45 25
Fax: 021 242 45 16