Sugari născuți prin cezariană

Sugari născuți prin cezariană


Nutriția sugarului cu disbioză intestinală


Operația cezariană este o intervenție chirurgicală majoră care se efectuează atunci când nașterea vaginală normală nu este posibilă, cu scopul de a preveni mortalitatea mamei sau a nou-născutului. Numărul nașterilor prin cezariană prezintă, conform statisticilor, o creștere progresivă, semnificativă în ultimii ani. România este țara cu una dintre cele mai mari creșteri a ratei operațiilor cezariene: de la 7,2% în 1990 la 36,3% în 20161, iar conform celor mai recente estimări, procentul nașterilor prin operație cezariană, depășește 50% din numărul total al nașterilor.



3 DIN 10 SUGARI
SUNT NĂSCUȚI PRIN OPERAȚIE CEZARIANĂ
Media UE: ~30%



OMS recomandă ca procentul numărului de nașteri prin cezariană, să nu depășească 10-15% din numărul total al nașterilor.

Indicațiile operațiilor cezariene


Conform Ghidului privind operația cezariană2 din 09.08.2019 publicat pe site-ul Ministerului Sănătății indicațiile operației cezariene sunt următoarele:

  • Obstrucția canalului de naștere matern
  • Malformațiile vaginului
  • Patologia asociată sarcinii
  • Patologia cicatricială cervico-vagino-perineală
  • Sarcina asociată cu cancer de col uterin
  • Distocia osoasă
  • Prezentaţiile distocice prezentație transversă)
  • Prezentația pelviană (prezentaţie craniană deflectată
  • Distocia de dinamică și de dilataţie
  • Hipertensiunea arterială asociată sarcinii
  • Sarcina multiplă
  • Uterul cicatriceal
  • Ruptura uterină
  • Placenta praevia
  • Decolarea prematură de placentă normal inserată
  • Patologia cordonului ombilical
  • Ruptura prematură de membrane
  • Suferința fetală acută sau cronică
  • Malformațiile congenitale
  • Infecții materne cu transmitere materno-fetală
  • Izoimunizarea Rh
  • Operația cezariană în caz de făt mort
  • Alte cauze de patologie ale anexelor fetale
  • Operația cezariană la cerere
  • Obstrucția canalului de naștere matern
  • Ruptura uterină
  • Malformațiile vaginului
  • Placenta praevia
  • Patologia asociată sarcinii
  • Decolarea prematură de placentă normal inserată
  • Patologia cicatricială cervico-vagino-perineală
  • Patologia cordonului ombilical
  • Sarcina asociată cu cancer de col uterin
  • Ruptura prematură de membrane
  • Distocia osoasă
  • Suferința fetală acută sau cronică
  • Prezentaţiile distocice (prezentație transversă)
  • Malformațiile congenitale
  • Prezentația (pelviană prezentaţie craniană deflectată)
  • Infecții materne cu transmitere materno-fetală
  • Distocia de dinamică și de dilataţie
  • Izoimunizarea Rh
  • Hipertensiunea arterială asociată sarcinii
  • Operația cezariană în caz de făt mort
  • Sarcina multiplă
  • Alte cauze de patologie ale anexelor fetale
  • Uterul cicatriceal
  • Operația cezariană la cerere
Sugari născuți prin cezariană

Nașterea prin cezariană - impact asupra compoziției microbiotei intestinale și a sănătații nou-născuților

Disbioza intestinală

Posibilități de reechilibrare a microbiotei intestinale a sugarilor cu disbioză prin intervenții nutriționale adecvate

Colonizarea întârziată a microbiotei intestinale


Este cunoscut faptul că procesul de colonizare microbiană a organismului nou-născutului pe cale vaginală este diferit de cel al nou-născutului prin cezariană, contactul cu flora vaginală a mamei fiind prima și cea mai importantă sursă de colonizare3. La nou-născuții prin operație cezariană colonizarea se face cu microorganisme de la nivelul tegumentelor mamei și din mediul extern, comparativ cu cei născuți pe cale vaginală, care sunt expuși la microbiota maternă vaginală. Bifidobacterium și Bacteroides sunt evaluate ca fiind biomarkeri microbieni la copiii născuți pe cale vaginală și hrăniți la sân.4 Mai multe studii din zone geografice diferite au indicat o colonizare întârziată de către „colonizatorii-cheie” la sugarii născuți prin cezariană și o diversitate redusă a microbiomului, această întârziere în colonizarea cu bifidobacterii, fiind semnificativă statistic în primele 3 luni de viață. Diferențele în compoziția microbiotei pot continua în primul an de viață, fapt care poate avea efecte asupra sănătății pe tot parcursul vieții.5

Descrie un dezechilibru între microflora sănătoasă și cea patogenă, numită adesea și disbacterioză sau disbioză bacteriană, și poate cauza perturbări ale funcționării normale a sistemului digestiv și imunitar.

Cele mai întâlnite simptome ale disbiozei la nou-născuți sunt vărsăturile, crampele abdominale, constipația, diareea, balonarea, regurgitațiile frecvente ș.a.


Factorii de risc ce pot duce la apariția disbiozei intestinale la nou-născuți sunt:

  • - nașterea prin operație cezariană
  • - administrarea antibioticelor imediat dupa naștere
  • - nutriția artificială cu alimente neadaptate
  • - caracteristici genetice transmise de la părinți
  • - factori externi/ de mediu ș.a

Consecințele disbiozei intestinale netratate la nou-născuți se pot manifesta ulterior ca o tendință spre probleme de natura funcțională ale tractului gastrointestinal. Spectrul de afecțiuni asociate disbiozei intestinale este unul foarte larg și include boli de tract digestiv, boli autoimune și boli metabolice precum diabetul și obezitatea.



Disbioza intestinală este asociată cu creșterea riscului de infecții în copilărie


A fost constatată o corelație între compoziția microbiotei la vârsta de 1 săptămână, după naștere și probabilitatea apariției infecțiilor respiratorii în primul an de viață. Colonizarea întârziată și implicit cantitatea redusă de Bifidobacterii în primele trei luni de viață la nivelul microbiomului, au fost identificate ca fiind caracteristici ce contribuie la creșterea riscului de infecții respiratorii, boli autoimune și de obezitate.6 Riscul crescut de infecții în perioada copilăriei, ca urmare a nașterii prin operație cezariană, persistă până la vârsta de 5 ani, iar infecțiile predominante s-au demonstrat a fi cele respiratorii, gastrointestinale și de natură virală.7



Factori cauzatori ai disbiozei la nou-născuți: profilaxia antibiotică intrapartum sau nașterea prin cezariană?


Parte a practicii clinice standard, profilaxia antibiotică intrapartum este utilizată de obicei pentru prevenția infecției materne post cezariană, motiv pentru care au existat întrebări cu privire la importanța acestei intervenții în compromiterea microbiomului sugarilor născuți prin cezariană. Un studiu recent a analizat impactul momentului în care se administrează antibioticele mamei, în timpul operației de cezariană și a arătat că schimbările majore la nivelul microbiomului nou-născuților au avut loc la toți cei născuți prin cezariană, indiferent de faptul că antibioticul a fost administrat înainte de incizia pielii sau după clamparea cordonului ombilical.8 Administarea de antibiotice mamei, înainte de cezariană, nu a compromis și mai mult compoziția microbiotei intestinale a nou-născutului. Aceste informații indică faptul că nașterea prin cezariană în sine este un factor puternic ce contribuie la dezechilibrul microbiotei sugarului, independent de administrarea antibioticelor intrapartum.

Importanța nutriției asupra disbiozei microbiotei intestinale


Alimentația din primii ani de viață permite, în mare măsură, influențarea procesului de colonizare și dezvoltare a microbiotei intestinale. La sugarii care prezintă factori de risc pentru disbioza intestinală, cum ar fi sugarii născuți prin cezariană sau sugarii cărora le-au fost administrate antibiotice dupa naștere, este extrem de importantă furnizarea de nutrienți care pot restabili echilibrul la nivelul microbiotei intestinale. Laptele matern este alimentul optim, de prima elecție pentru sugari, acesta fiind o matrice complexă de componente bioactive și nutritive, care susțin dezvoltarea unei microbiote intestinale echilibrate și a unui sistem imunitar sănătos. Pentru situațiile în care alăptarea nu este posibilă, formulele de lapte suplimentate cu prebiotice, probiotice sau simbiotice reprezintă soluții nutriționale adecvate sugarilor, acestea îndeplinind un rol pozitiv în procesul de colonizare și maturizare al microbiotei intestinale a sugarilor susținând în același timp dezvoltarea fizică echilibrată a acestora.



Impactul simbioticelor asupra microbiotei intestinale a sugarilor născuți prin cezariană


Simbioticele sunt „un amestec care cuprinde microorganisme vii și substrat(uri) utilizat(e) selectiv de microorganisme ale gazdei, care conferă gazdei un beneficiu pentru sănătate”9-10.


Combinația de prebiotice și probiotice s-a demonstrat că are un efect sinergic, compusul prebiotic oferind suport nutrițional bacteriilor comensale, favorizând astfel selectiv creșterea probioticelor și producerea de metaboliți ai acestora. Complexul de simbiotice utilizat în formulele de lapte are rolul de a mima efectele bifidogene și imunomodulatoare ale laptelui matern și de a aduce compoziția microbiotei intestinale a sugarilor născuți prin operație cezariană, care nu pot fi alăptați, cât mai aproape de cea a sugarilor alăptați și născuți pe cale vaginală. Un aspect foarte important în procesul de elaborare a unei combinații eficiente de simbiotice îl reprezintă selectivitatea, de aceea este indicată selectarea unui carbohidrat specific pentru o anumită tuplină bacteriană.



Combinația patentată de simbiotice SYNEO, compusă din oligozaharidele prebiotice scGOS/lcFOS (9:1) și tulpina probiotică Bifidobacterium breve M-16V, s-a demonstrat clinic că acționează sinergic și are efecte benefice în restabilirea dezechilibrului microbiotei intestinale la sugarii născuți prin cezariană.

Notă importantă:


Alăptarea este alegerea cea mai potrivita pentru copii. Formula pentru sugari este potrivită încă de la naștere atunci când bebelușii nu sunt alăptați. Laptele de continuare este doar pentru bebelușii de peste 6 luni, ca parte a unei diete mixte și nu trebuie utilizat ca înlocuitor al laptelui matern înainte de 6 luni. Vă sfătuim ca alegerea formulei de lapte și decizia de a începe înțărcarea, să fie luate la recomandarea unui medic, moașă, consultant în alăptare, asistent medical, dietetician, farmacist sau alt profesionist implicat în îngrijirea mamei și copilului. Alimentele destinate unor scopuri medicale speciale trebuie utilizate numai sub supraveghere medicală. Poate fi adecvat pentru utilizare ca singură sursă de nutriție pentru sugari încă de la naștere și/sau ca parte a unei diete echilibrate de la 6 la 12 luni. Consultați eticheta pentru detalii.



1. Anca Angela Simionescu, Erika Marin. Analiza statistică a operaţiilor cezariene din România în perioada 1990-2013. Forum GinecologiaInstitutul; Institutul National de Statistica, baza de date TEMPO
2. ORDIN nr. 1.241 din 09.08.2019 privind aprobarea ghidurilor pentru obstetrică-ginecologie – emitent Ministerul Sanatatii, publicat în Monitorul Oficial nr. 738 din 10 septembrie 2019 – Anexa nr. 5 Ghid privind operatia cezariana (https://sogr.ro/wp-content/uploads/2019/06/5.Opera%C8%9Bia-cezarian%C4%83.pdf)
3. Neu J, Rushing J: Caesarian versus vaginal delivery: long-term infant outcomes and the hygiene hypotesis. Clin Perinatol 2011;38;321-331
4. Nagpal R, et al. Frontiers in Microbiology. 2017;8:1388; Nagpal et al. Sci rep. 2017; 7:10097
5. Ximenez C, Torres J. Archives of medical research. 2017;48(8):666-680
6. Korpela and de Vos Curr Opin Microbiol. 2018; 44:70-78.; Martin, et al. PLOS one. 2016; 11:e0158498. ;
7. Tremaroli V, Bäckhed F. Nature. 2012;489(7415):242-249.
8. Borre YE, et al. Trends in molecular medicine. 2014;20(9): 509-518.
9. Pandey K, et al. Journal of food science and technology. 2015;52(12):7577-7587.
10. Swanson KS, et al. Nature Reviews Gastroenterology & Hepatology. 2020;17(11):687-701.
11. Low JSY, et al. Benef Microbes. 2017;8(5):681-695
12. Dierikx T, et al. Gut. 2022;71:1803–1811.
13. Miller JE, et al. PLoS Med,. 2020;17(11)
14. Chua MC, et al. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2017.
15. Dominguez-Bello et al. PNAS. 2020; 107: 11971–11975.
16. Shaterian et al. Open Med.. 2021; 16:624-639.
17. Jakobsson et al. Gut. 2014; 63:559-66.
18. Knol J et al., J Pediatr Gastroenterol Nutr, 2003. 36: p. 566
19. Lay C et al., BMC microbiology, 2021. 21: 191.
20. Roswall et al. Cell Host Microbe. 2021;29:765-776.
21. Betran et al., BJOG. 2016;123:667-70
22. Reyman et al. Commun Biol. 2021; 4:1233
23. Lundell AC et al., J Immunol, 2012. 188: 4315-22.
24. Troy EB and DL Kasper, Front Biosci (Landmark Ed), 2010. 15:25-34.
25. Miqdady M et al., Pediatric gastroenterology, hepatology & nutrition, 2020

Intră în Clubul Nutricia

EȘTI CADRU MEDICAL?

Acest website conține informații care se adresează numai cadrelor medicale.


SUNT NU SUNT