Înțelegerea intoleranței la lactoză
Intoleranța la lactoză este o afecțiune digestivă în care organismul este incapabil să digere lactoza, un zahar care se găsește în principal în lapte și produse lactate2,5. Aceasta este de obicei o urmare a absenței sau a deficitului de lactază, o enzimă care descompune lactoza în glucoză și galactoză , care sunt mai ușor absorbite în fluxul sanguin1-3.
Există trei tipuri principale de intoleranță la lactoză:
1. Intoleranță congenitală la lactoză - evidentă încă de la naștere1
2. Intoleranță primară la lactoză - în mod normal devine evidentă după vârsta de 5 ani2-4
3. Intoleranță secundară la lactoză - poate apărea în urma afectării intestinului2
Pacienții prezintă simptome gastro-intestinale, care pot fi confundate cu alte afecțiuni, cum ar fi alergia întârziată la laptele de vacă (APLV) 4. Tratamentul depinde de tipul de intoleranță la lactoză, dar implică în general reducerea sau eliminarea lactozei din dietă5.
Intoleranță congenitală la lactoză (extrem de rară)
Această afecțiune rară este cauzată de absența lactazei de la naștere. Bebelușii născuți cu intoleranță congenitală la lactoză nu pot tolera nici laptele matern și nici formulele obișnuite pentru sugari3.
Intoleranță primară la lactoză (moștenită genetic)
Apare pe fondul reducerii activității lactazei care apare treptat după înțărcare4,8. Intoleranța primară la lactoză este mai puțin frecventă înainte de 2-3 ani și devine evidentă după 5 ani2-4. Este mai neobișnuită la europenii, care sunt mai obișnuiți cu lactatele în dieta lor, în timp ce este foarte răspândită în unele grupuri etnice care, în mod istoric, au consumat cantități mici de lactate2-4. În Marea Britanie, este mai frecvent la persoanele de origine asiatică sau afro-caraibiană1.
Intoleranță secundară la lactoză (mai frecventă, dar temporară)
Apare după deteriorarea marginii vilozităților intestinului în care se produce lactază, de ex. în timpul gastroenteritei acute, diareii persistente sau bolii celiace. Acest tip de intoleranță la lactoză poate apărea la orice vârstă, dar este mai frecvent în copilărie. Este de obicei temporară și odată rezolvată problema de bază, lactoza poate fi reintrodusă1-4.
Intoleranța la lactoză are unele simptome similare cu alergia întârziată la laptele de vacă (ALPV), astfel încât cele două afecțiuni sunt adesea confundate între ele1,2,8. Pe lângă aceste trei tipuri principale de intoleranță la lactoză, se cunoaște și o intoleranță la lactază a prematurului. Aceasta apare la sugarii prematuri deoarece lactaza este deficitară în intestin până la 34 de săptămâni de gestație2-4.
Tratarea intoleranței congenitale la lactoză
Lactoza trebuie îndepărtată complet din dietă sugarilor si trebuie utilizată o formulă fără lactoză3,5.
Tratarea intoleranței primare la lactoză
Copiii pot consuma cantități mici de lactoză fără a prezenta simptome.
În alte cazuri, în care poate fi necesar ca lactoza să fie îndepărtată complet, trebuie să ne asigurăm că dieta este echilibrată din punct de vedere nutrițional. Pentru sugarii hrăniți cu formulă sub un an, poate fi utilizată o formulă fără lactoză1.
Tratarea intoleranței secundare la lactoză
Opinia cu privire la tratamentul intoleranței secundare la lactoză variază. Academia Americană de Pediatrie sugerează că „în general nu necesită eliminarea lactozei din dietă, ci, mai degrabă, tratamentul stării de bază”2. Alți profesioniști din domeniul sănătății recomandă evitarea totală a lactozei până la reluarea producției de lactază după ce cauza principală a fost rezolvată5.
- Lapte, solide din lapte, lapte condensat, lapte modificat, lapte evaporat, lapte praf degresat
- Unt, zeama, margarina
- Cremă, cremă artificială, înghețată
- Brânză, caș, iaurt de lapte
- Pulbere de zer, lactoză, lactoglobulină
- Carne și alimente procesate, de ex. șuncă
- Pâine și produse din pâine
- Cereale de dimineață
- Prăjituri
- Biscuiți
Modul în care consumul scăzut de lactate afectează sănătatea oaselor
Evitarea lactozei prin restricționarea lactatelor din dietă poate duce la un aport insuficient de calciu și alți nutrienți cheie, afectând dezvoltarea sănătoasă a oaselor.
La naștere, scheletul are doar 20-30 g de calciu și aproximativ 150 mg de calciu sunt depozitate în oase în fiecare zi până la vârsta de aproximativ 20 de ani. Dacă aportul de calciu este insuficient atunci când oasele cresc și se dezvoltă, acestea nu pot atinge niciodată puterea maximă sau masa maximă osoasă. Alți nutrienți cheie pentru sănătatea oaselor sunt fosforul, magneziul, vitamina D și proteinele10,11.
Prin urmare, este important să vă asigurați că acești nutrienți sunt furnizați prin alte alimente sau suplimente alimentare.
Concluzie
Intoleranța la lactoză este o afecțiune care poate avea un efect grav asupra sănătății și dezvoltării unui copil. Cu toate acestea, înțelegând simptomele sale și opțiunile de tratament disponibile, profesioniștii din domeniul sănătății pot ajuta părinții să gestioneze în mod eficient starea copiilor lor.
Referințe:
2. Heyman MB. Pediatrics 2006;118(3):1279-86.
3. Lomer ME et al. Aliment Pharmacol Ther 2007;27:93-103.
4. Swallow DM. Annu Rev Genet 2003;37:197-219.
5. Wright T, Meyer R. Milk and eggs. In: Skypala I, Venter C (eds). Food Hypersensitivity. Oxford: Wiley-Blackwell, 2009. p.117-35.
6. Bhatnager S, Aggarwal R. BMJ 2007;334:1331-2.
7. European Food Safety Authority Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies. EFSA Journal 2010;8(9):1777.
8. Bahna SL. Ann Allergy Asthma Immunol 2002;89(Suppl):56-60.
9. Du Toit G et al. Arch Dis Child Educ Pract Ed 2010;95:134-44.
10. Greer F et al. Pediatrics 2006;117(2):578-85.
11. The Dairy Council. Dairy and Health: Bones [Online]. 2013. Available at: http://www.milk.co.uk [Accessed May 2013].
Soluții nutriționale
Aptamil® Fără lactoză - formulă recomandată în intoleranță primară și secundară la lactoză
CONTACT
DANONE PRODUCȚIE ȘI DISTRIBUȚIE DE PRODUSE ALIMENTARE SRL Str. Soldat Nicolae Cânea nr. 140-160,
sector 2, Bucureşti, România
Telefon: 021 242 45 25
Fax: 021 242 45 16